Inapoi
 
                                                        02.Stele si constelatii

Cu ochii liberi, dintr-un loc intunecos si cu orizontul complet deschis(o campie sau un platou muntos), putem numara pe firmament- cu o rabdare de fier, vreo 3000 de stele. Sa nu uitam insa, ca aceasta observatie astronomica o facem din emisfera nordica a Pamantului. Romania se afla situata in aceasta emisfera, la latitudinea geografica de 45 grade. Un observator din emisfera sudica, ar putea observa inca vreo 3000 de stele. Asadar, pe intregul firmament sunt 6000 de stele.Privind firmamentul(bolta instelata), vom observa ca nu toate stelele stralucesc la fel. Unele sunt uimitor de stralucitoare, in vreme ce altele abia se vad ca niste puncte palide. Alte stele, mai slabe, nici nu se vad din orase sau din locurle cu lumina artificiala intensa.De aceea s-au impartit stelele in mai multe clase de stralucire, numite magnitudini. Cele mai stralucitoare stele sunt de magnitudinea -1, 0, +1; stelele de marime mijlocie sunt de magnitudinea +2, +3, +4; stelele aflate la limita vizibilitatii pentru ochiul liber sunt de magnitudinea +6. Cu ajutorul binocularului se pot vedea stele pana la magnitudinea +10.

Magnitudinea unor stele:
Sirius: -1,58
Canopus: -0,86
Vega: +0,14
Arcturus: +0,24
(aceste stele le voi descrie la paragraful urmator)

Toate stelele care se vad cu ochiul liber sau cu telescoapele de marime mica sau mijlocie, sunt stele care apartin galaxiei noastre. Doar cu telescoapele mari se pot observa si stele din alte galaxii. Sa retinem asadar ca constelatiile sunut toate alcatuite din stele ale galaxiei noastre. Dintre circa 150 de miliarde de stele ale galaxiei, se pot observa foarte putine cu ochiul liber; desigur ca le putem vedea numai pe cele mai stralucitoare, fie ca sunt mai apropiate de noi, fie ca sunt stele gigantice sau stele cu un debit de energie luminoasa extraordinar. Dau aici numarul exact de stele care se vad pe cer cu ochiul liber:

Magnitudinea -1,0,1:..................20 stele
Magnitudinea +2:......................53 stele
Magnitudinea +3:.....................157 stele
Magnitudinea +4:.....................506 stele
Magnitudinea +5:....................1740 stele
Magnitudinea +6:....................5170 stele

In total: 7 646 stele

Constelatiile
Constelatiile sunt grupari conventionale pe sfera siderala si deci stelele unei aceleasi constelatii nu tren=buie sa faca parte din acelasi sistem cosmic real, din aceeasi grupare locala de stele.Cele mai stralucitoare stele au primit cate un nume aparte: Sirius, Canopus, Vega, Capella, Arcturus, etc. Ar fi greu sa retinem numele tuturor stelelor de pe cer daca tuturor li s-ar fi dat cate un nume. Numai pentru stelele care se vad cu ochiul liber, ar trebui sa retinem 7646 de nume! Din acest motiv, pentru ca totusi sa poata fi tinuta o evidenta sigura a stelelor, s-a convenit ca fiecare stea din cadrul aceleiasi constelatii sa fie notata cu cate o litera din din alfabetele grecesc si latin. Pentru constelatiile cu foarte multe stele, unde literele grecesti si latinesti au fost insuficiente, s-au introdus si numere de ordine date anumitor stele mai slabe.
S-au stabilit pe sfera siderala 89 de constelatii. Numele constelatiilor este cel latinesc. Pentru desemnarea unei stele oarecare de pe sfera siderala, se va intrebuinta litera greceasca sau latineasca, numarul sau combinatia de litere in cazul stelelor slabe sau a obiectelor cosmice speciale(de exemplu, pentru unele nebuloase si pentru unele galaxii se foloseste litera M de la astronomul Messier, care a intocmit pentru prima oara catalogul respectiv), precum si numele constelatiei, la cazul genitiv.Exemplu: Sirius face parte din constelatia Cainele Mare. In latina, aceasta constrelatie se numeste Canis Major, iar genitivul este Canis Majoris. Deci Sirius se va numi alfa Canis Majoris.A sosit momentul sa dam o prima clasificare a constelatiilor, dupa pozitia pe care o ocupa fiecare inn raport cu ecuatorul ceresc. Astfel vom distinge:Constelatii boreale(nordice);Constelatii ecuatoriale;Constelatii australe(sau sudice).Exemple de constelatii boreale: Ursa Major(carul mare), Ursa Minor(Carul mic), Cassiopeia, Perseu, Andromeda, Pastorul, Taurul, Gemenii, etc.Exemple de constelatii australe: Cainele Mare, Scorpionul, Sagetatorul, Capricornul, Microscopul, Telescopul, Coroana Australa, Crucea Sudului, Carena, etc.
Toate constelatiile care prin intinderea lor traverseaza ecuatorul ceresc, fiind asezate mai mult sau mai putin de o parte si de alta a ecuatorului ceresc, nu pot fi numite nici constelatii boreale si nici australe. Se numesc constelatii ecuatoriale: Fecioara, Orion, Cainele Mic, Ophiucus, Vulturul, leul, Pestii, Sextantul, Hidra, etc.
O a doua clasificare a constelatiilor este dupa pozitia pe care o ocupa fiecare constelatie in raport cu zodiacul de pe sfera solara.
Daca vom presupune ca cele doua sfere: siderala si solara au aceeasi raza, desigur ca cele doua sfere se vor suprapune; zodiacul se va suprapune peste anumite constelatii in dreptul carora se afla Soarele si planetele in miscarea lor anuala pe sfera solara. Aceste constelatii se vor numi constelatii zodiacale. Deoarece ecliptica si zodiacul se desfgasoara atat in emisfera boreala cat si cea australa, rezulta ca fata de prima clasificare a constelatiilor, vom exclude numai constelatiile ecuatoriale, inlocuindu-le cu constelatiile zodiacale. Astfel vom distinge urmatoarele tipuri de constelatii:Constelatii boreale(nordice);Constelatii zodiacale(ecliptice);Constelatii australe(sudice).Constelatiile zodiacale sunt cele care acopera ecliptica. Aceste constelatii sunt in numar de 13, cu toate ca zodiacul are numai 12 semne. Nepotrivirea se explica prin mai multe cauze. In primul rand, una dintre constelatiile zodiacale, a 13-a, a fost relativ recent desemnata prin extinderea constelatiei boreale Ophiucus si asupra unei portiuni care contine vreo 15 grade din ecliptica.
Clasificarea sezoniera a constelatiilor in raport cu succesiunea anotimpurilor. Aceasta este clasificarea de care se tie seama in mod curent in practica astronomica. Distingem urmatoarele tipuri de constelatii:Constelatii circumpolare(nordice si sudice);Constelatii de primavara;Constelatii de vara;Constelatii de toamna;Constelatii de iarna.Constelatiile circumpolare sunt vizibile in tot timpul anului de la latitudini aproxinmativ egale sau mai mari de 45 de grade. Ele sunt constelatiile grupate in jurul polilor ceresti. Desigur ca la noi sunt vizibile constelatiile circumpolare nordice.Constelatiile sub 45 de grade sunt constelatii sezoniere.
Denumirile in latina ale constelatiilor:
Ursa Major - Carul Mare                                                          Gemini - Gemenii
Ursa Minor - Carul Moic                                                           Cancer - Racul
Draco - Dragonul                                                                     Leo - Leul
Cepheus - Cefeu                                                                     Virgo - Fecioara
Perseus - Perseu                                                                    Libra - Balanta
Camelopardalis - Girafa                                                           Scorpius - Scorpionul
Lynx - Linxul                                                                          Ophiuchus - Ofiucus
Lacerta - Soparla                                                                    Sagittarius - Sagetatorul
Pisces - Pestii                                                                        Capricornus - Capricornul
Aries - Berbecul                                                                       Aquarius - Varsatorul
Taurus - Taurul